Someșul tău

Istorie

Din punct de vedere istoric, Someşul este socotit ca fiind râul de aur, iar din punct de vedere lingvistic derivă din Samus, ce s-ar traduce prin cuvintele învolburat , agitat, dezordonat.

Râul Someşul a fost perceput preponderent negativ de către comunitate datorită deselor revărsări. Tocmai de aceea, amenajările şi reamenajările successive ale râului au fost centrate mai degrabă pe ameliorarea riscului de inundaţii, decât pe conservarea vegetaţiei riverane şi a faunei . Acestea au ignorat ecosistemul natural, dar au ferit în ultimii ani Clujul de inundaţii mari, ca cele care au fost înainte de a se construi baraje, lacuri de acumulare ( Fântânele, Tarniţa) şi de a se amenaja malurile, mai ales din punct de vedere hidro- tehnic prin betonarea lor.

Date

Someşul este al cincilea râu ca mărime şi debit din România. Acesta are o lungime de peste 465 km, dintre care 376 km sunt pe teritoriul României. Someşul se varsă în Tisa, pe teritoriul Ungariei. Suprafaţa totală a spaţiului hidrografic Someş-Tisa este de 22380 km2, reprezentând o pondere de 9,4 % din suprafaţa ţării. Cei mai importanţi afluenţi ai Someşului sunt: Şieu, Almaş , Lăpuş şi Someşul Mic.

Din punct de vedere administrativ, spaţiul hidrografic Someş-Tisa se întinde pe teritoriul a 7 judeţe: Cluj, Sălaj, Bistriţa-Năsaud, Maramureş, Satu Mare, Alba şi Bihor. Ponderea ultimelor două este nesemnificativă.

Sectoare

Râul traversează oraşul de la Vest la Est pe o lungime de 15 km care poate fi imparţită în sectoare şi subsectoare.
Sectorul 1 începe de la intrarea în oraş şi se extinde până la podul Elisabeta. În general malurile sunt largi sub forma de pajişti deschise amenajate din punct de vedere hidro tehnic cu ziduri de beton slab protejate şi mult ciment.

Acest sector traversează Lunca Someşului Mic care are o suprafaţă de 9600m2 ce cuprinde mai multe zone cum ar fi: zona Ştrandului Sun, zona plajei Grigorescu, a Parcurilor Rozelor şi Iuliu Haţieganu, zona străzii Muzicescu şi a complexului Sportiv (BT Arena, Cluj Arena), zona străzii Dragalina, zona Dealului Cetăţuia, zona Parcului Central Simion Bărnuţiu şi zona străzii Bariţiu.
Sectorul II începe în amonte de podul Elisabeta până lângă Parcul Feroviarilor.La începutul acestui sector se află atât clădiri de patrimoniu cu însemnătate istorică cât si clădiri noi a anumitor instituţii, impresionante şi reprezentative ,care se află în zona străzii Bariţiu.

Sectorul III este situat între pasajul de cale ferată aflat în aval de Parcul Feroviarilor până la podul de lângă fabrica Carbochim care uneşte Strada Portelanului cu Strada Alexandru Sahia. În această porţiune se află Parcul Armatura cu o suprafaţă de 34000 m2 şi zona aferentă, având suprafaţa totală de 51800 m2.

Sectorul I, o parte din Sectorul II şi o parte din sectorul III au făcut obiectul primului concurs de proiecte care are ca scop reamenajarea malurilor şi a zonelor limitrofe în aşa fel încât Someşul sa devină un element central în aceste zone.
Sectorul IV, care se întinde de la podul din apropierea fabricii Carbochim până la podul de lângă complexul Tetarom IV şi sectorul V, care ţine până la ieşirea râului din oraş în zona Aeroprtului, vor intra treptat în proiectul de Regândire a Someşului.

Campanii

Până în prezent s-au desfaşurat campanii de promovare şi conştientizare a potenţialului pe care râul îl poate avea daca va fi bine pus în valoare şi rolul pe care acesta l-ar putea juca pentru oraş în viitorul apropiat.

În afara de campaniile de ecologizare care au sensibilizat opinia publica cu privire la gradul deplorabil din punct de vedere al nivelului de poluare a Someşului au avut loc şi campanii care au încercat să propună solutii eficiente si inovative pentru reamenajarea malurilor.

Una dintre acestea este Someş Delivery care provoacă şi testează ideile comunitaţii privind integrarea râului in viata oraşului. În fiecare an abordează un alt sector al râului pe care îl analizează dintr-o perspectivă pluridisciplinară. Se vrea a fi un eveniment manifest, o provocare a cetătenilor la creativitate şi implicare , o forma de recunoaştere şi celebrare a importanţei râului pentru comunitate.

Un alt proiect este Vamos a la Playa, un proiect inițiat de Asociația Urbannect. Prima ediție a avut loc în anul 2015, Plaja Grigorescu găzduind de atunci în fiecare lună august o serie de activități inedite care promovează apropierea localnicilor de spațiul public și o explorare personală a orașului de către aceștia. Ca formă de experiment urban de tipul GLAC (Ground Level Active Citizenship), Vamos a la Playa creează contextul unei participări active a localnicilor la (re)vitalizarea spațiilor urbane » a malurilor Someșului în acest caz.

Puncte de interes

Restaurante și baruri
Restaurantul Rochelle
Cotton
Bricks
Chios
Cafe River
Restaurant Fragment

Parcuri
Parcul Mare
Parcul Iuliu Hațieganu
Parcul Feroviarilor
Parcul Armătura
Parcul Rozelor

Muzeul Apei

Sport
Sala Sporturilor Horia Demian
Cluj Arena
BT Arena

Altele
Plaja Grigorescu
Casa Tranzit
Podul Elisabeta
Canalul Morii